O ședință durează în medie 60 de minute. În cazul copiilor mai mici, durata poate fi ușor redusă pentru a păstra atenția și interesul.

Prima ședință este dedicată cunoașterii și înțelegerii situației. Stabilim obiective și alegem metoda de lucru cea mai potrivită.

  • Screening = un instrument rapid, standardizat, care indică dacă există un nivel de risc (scăzut / moderat / ridicat) pentru o anumită problemă (anxietate, depresie, ADHD, bullying etc.). Rolul lui este orientativ, pentru a decide dacă e nevoie de evaluare detaliată sau intervenție.
  • Evaluare psihologică = un proces mai complex, făcut de psiholog prin baterii de teste, interviuri clinice, observații, chestionare, care duce la o concluzie integrată și documentată într-un raport psihologic.

3. Care este diferența dintre screnning și evaluare clinică?

Nu. Nu toate evaluările se finalizează cu un diagnostic (de exemplu, la un screening preventiv putem constata doar dificultăți trecătoare, nu o tulburare).

Se folosesc tehnici adaptate vârstei: jocuri terapeutice, fișe creative, carduri proiective, exerciții de relaxare și discuții ghidate. Copilul este sprijinit într-un mod prietenos și sigur.

Da. Toate discuțiile sunt confidențiale, conform codului deontologic al Colegiului Psihologilor din România, cu exceptia urmatoarelor situatii:

Există situații speciale în care protecția vieții, integrității sau siguranței primează în fața confidențialității.
În aceste cazuri, psihologul are dreptul și uneori obligația legală să raporteze.

1️⃣ Clientul își pune viața în pericol (risc de suicid)

Dacă psihologul are motive întemeiate să creadă că o persoană:

  • intenționează să își facă rău (sinucidere, auto-vătămare severă),

  • iar riscul este iminent și grav,

➡️ poate contacta rudele, serviciile de urgență (112), poliția sau medicul de gardă, fără consimțământul clientului, pentru a preveni un pericol major.

Se consideră o excepție legală și etică, justificată de „protejarea vieții umane”.

 2️⃣ Clientul amenință viața sau integritatea altor persoane

Dacă există risc real, identificabil ca o persoană să comită un act violent (de exemplu, să agreseze pe cineva, să pună o bombă etc.),

➡️ psihologul are datoria morală și profesională de a preveni fapta, inclusiv prin informarea autorităților competente (poliție, procuratură).

3️⃣ Situații prevăzute explicit de lege

Confidențialitatea poate fi ridicată și:

  • la cererea instanței de judecată,

  • în cadrul unei anchete penale,

  • la solicitarea autorităților pentru protecția copilului, dacă există suspiciuni de abuz, neglijare, exploatare etc.,

  • la cererea Comisiei de deontologie a Colegiului Psihologilor, în cadrul unei anchete disciplinare.

4️⃣ Clientul este minor și există un pericol pentru el

Dacă psihologul constată că un minor este victimă a violenței, abuzului, exploatării sau este în risc grav pentru viața sau sănătatea lui,

➡️ are obligația legală de a sesiza Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) sau poliția.

În acest caz, confidențialitatea față de părinte/tutore poate fi restrânsă, dacă acesta este parte a abuzului.

Numărul ședințelor depinde de nevoile fiecărui client. Uneori sunt suficiente 3–5 ședințe, alteori e nevoie de un program mai lung, stabilit de comun acord.

Plata se poate realiza cash sau cu cardul, la finalul fiecărei ședințe.

În Târgu Mureș, pe strada Bolyai, nr.6.